În faţa amploarei pe care o ia criza datoriei şi în faţa indeciziei liderilor europeni de a lua măsuri concrete la sfârşitul acestei săptămâni, Parlamentul European se mobilizează. Liderii tuturor grupurilor politice lansează un apel comun.
Creştin democraţii, socialiştii, liberalii şi ecologiştii sunt mândrii de a fi trecut peste divergenţele lor de opinie.Împreună, liderii acestor grupuri care formează majoritatea în Parlamentul European, cer printr-o scrisoare comună ca UE să ia o acţiune decisivă pentru a salva zona euro. Ceea ce cer ei merge dincolo de cele câteva concepte destul de abstracte vehiculate de politicienii statelor membre.
Bineînţeles, recapitalizarea băncilor şi sporirea capacităţii de împrumut a FMI-ului european, Fondul European de Securitate Financiară (FESF ) sunt primele cerinţe pe lista eurodeputaţilor. Dar ei se referă şi la crearea de locuri de muncă, la o legislaţie mai solidă a pieţei unice , la o guvernanţă a zonei euro pilotată de Bruxelles şi nu de capitale şi în fine la emiterea de euro obligaţiuni. Ei mai cer şi o armonizare fiscală în zona euro, iată marele subiect tabu de care unele capitale ca Berlin dar nu numai, nici nu vor să audă.
În tot acest proces de reformă şi consolidare a arhitecturii euro, Parlamentul va trebui consultat şi asociat deciziilor, spun liderii grupurilor politice.
Ca întotdeauna , Parlamentul argumentează că fără implicarea sa procesul nu poate fi nici transparent şi nici legitim, în mare parte.
Dar statele membre, panicate că vor aluneca treptat pe panta periculoasă pe care a luat-o deja Grecia şi neîncrezătoare în ceea ce UE le-ar putea impune, nu sunt mereu deschise dialogului. Pentru multe dintre ele, procesul de guvernanţă a zonei euro trebuie pilotat de capitale şi nu de instituţiile europene.
Guvernanta economică este un concept nou care se referă la o mai
