După cinci ani de lucrări și aproape 150 de milioane de euro investite, centura de nord-est a municipiului Cluj Napoca a fost inaugurată, azi, în prezența premierului Emil Boc.

1 /.

Șoseaua de centură are o lungime de 23,7 kilometri și permite ca traficul rutier să nu mai tranziteze municipiul Cluj Napoca. Cei care vin dinspre București sau Alba Iulia, pe DN1, și vor să ajungă în nordul țării, respectiv la Baia Mare sau în județele din Moldova, nu mai trebuie să tranziteze municipiul Cluj Napoca.

După localitatea Vâlcele, de pe DN1, circulația înspre nordul țării se va putea face pe șoseaua de centură care ajunge la Apahida, și face legătura cu DN1C. Șoferii vor putea face și o economie importantă de carburant, deoarece vechiul traseu avea o lungime de aproape 50 de kilometri față de 23 cât există în prezent.

Un alt avantaj al acestei șosele de centură este reprezentat de faptul că traficul greu nu mai trebuie să coboare celebrul deal al Feleacului, locul unde în decursul timpului au avut loc zeci de accidente grave datorate defecțiunilor tehnice la sistemul de frânare.

Centura de diamant sau centura de lut

Șoseaua de centură a fost botezată de clujeni "centura de diamant" sau "centura de lut". Prima denumire vine de la prețul exagerat de mare care s-a plătit pentru construcția acestui proiect. Dacă în 2006, lucrările au fost licitate pentru suma de 64 de milioane de euro, acestea au ajuns să coste, azi, aproximativ 152 de milioane de euro. Oficialii guvernamentali pun aceste creșteri de preț pe seama lucrărilor de anvergură care au avut loc în zona localității Vâlcele, unde au existat alunecări importante de teren.

De la aceste alunecări vine și al doilea nume al centurii, și anume centura de lut. În timpul lucrărilor, în mai multe zone ale șoselei de centură au existat alunecări masive de teren, chiar și în lungime de