- Editorial - nr. 881 / 21 Octombrie, 2011 Mereu cu usa trantita in nas, noi, romanii, rabdatori si toleranti, doritori sa fim membri in viitoarele State Unite ale Europei, parca, paradoxal, indepartandu-ne de batranul continent, prea ne-am obisnuit cu toate relele acestor ani. Ne-am obisnuit, am plecat capul, zicand, uneori din lasitate, ca "sabia nu-l taie” (desi prin timp s-a dovedit, de multe ori, tocmai invers!), am suportat, de-a lungul vremii, umilinte si n-am protestat, pana cand toti ciocoflenderii si sicofantii ni s-au urcat in cap. Acum, cand "miroase a toamna si a desfrunzire”, "cand cade toamna pe pamant/ ca un cosmar al unei boli ciudate”, cand se desfrunzesc copacii "ca intr-un fel de lacrimare rece”, cand "pamantu-i plin de frunze triste”, cand, dupa anotimp, iar "toamnei ii spunem singuratate”, si-n turnuri se aude ora veche si am mai plecat un pic din vara, indreptandu-ne "spre apogeul zilei friguroase”, pregatindu-ne "de cea dintai zapada”, mi-am amintit, si de autorul versurilor de mai sus, poetul Adrian Paunescu, si de toate cele ce mai jos vor urma, sub sabia si sub jugul unui prezent tot mai innourat. Ne amintim, de pilda, de asteptarile noastre, de sperantele, pe deplin indreptatite, ale romanilor, la aparitia Legii Educatiei Nationale. O asteptare indelungata, cu sperante, pana la urma naruite. Cei vremelnic perindati prin scaunele Puterii ametitoare nu au priceput, deloc, dupa cum se vede, sensul sintagmei "interesul national”, folosita in Legea Invatamantului din anul 1996, abandonata, cu nonsalanta si iresponsabilitate, de catre ministrul Daniel Funeriu, la cerere si la dictat udemeriste, din noua lege. In 1996, la insistentele deputatilor si ale senatorilor PUNR, printre care atunci ma situam, cu greu a fost acceptat ca, in Legea Invatamantului, sintagma "Istoria Romaniei” sa fie inlocuita cu formularea, logica din toate punctele de ved