Criza datoriilor suverane pune la grea incercare coeziunea Uniunii Europene, nu doar prin diviziunile tot mai mari intre tarile latine si cele nordice, dar si prin nemultumirea accentuata a statelor UE care nu sunt membre ale Zonei Euro, tratate pana in prezent ca o cantitate neglijabila, relateaza AFP.
Cu nervii intinsi la maxim, liderii Uniunii sunt in pragul unei rupturi si dublul summit convocat la Bruxelles in incercarea de a salva euro se anunta foarte tensionat, potrivit mai multor diplomati europeni.
Doua voci se confrunta: "Latinii", care afiseaza cele mai mari datorii, si "Nordicii", bogati si mai putini inclinati sa plateasca datoriile primilor.
Prima categorie reuneste italienii si spaniolii, reuniti in spatele Frantei. In cea de-a doua tabara se afla Olanda si Finlanda, raliate la cauza Germaniei.
Celelalte state sunt mai mult sau mai putin excluse. Incepand cu cele care nu sunt inca membre ale Zonei Euro. Polonia, care prezideaza reuniunea ministeriala a UE, suporta greu aceasta situatie. Agasati, partenerii sai au lasat sa se inteleaga ca statutul de ne-membru al Zonei Euro descalifica Varsovia pentru reuniunile legate de politica monetara.
Olli Rehn, comisar finlandez insarcinat cu Afacerile Economice, s-a declarat ingrijorat de aceste divergente intre "Nord, unde exista o anumita oboseala in dorinta de a ajuta Sudul, unde exista o anumita oboseala in continuarea reformelor necesare".
Cele doua momente ale dublului summit de la Bruxelles, duminica si miercuri, ar trebui sa permita reglarea diferitelor modalitati de sustinere financiara a Greciei, in pragul falimentului, din nou, finalizarea modalitatilor de actiune a "Fondului Monetar International" si de intarire a bancilor UE, ale caror active sunt afectate negativ de obligatiunile emise de Grecia, Italia si Spania.
"Toata
