Trabucul cauzează dependenţă la fel ca ţigara, riscul fumatului pasiv de trabuc fiind la fel de mare ; Riscul îmbolnăvirii din cauza fumatului de trabuc este direct proporţional cu numărul de trabucuri fumate; Fumul de trabuc cauzează afecţiuni precum: cancer bucal (al buzelor, al limbii, al gingiilor şi al gâtului), de laringe, de esofag şi de plămâni; Numărul adolescenţilor care fumează trabuc a crescut semnificativ în ultimii ani iar unii adolescenţi băieţi preferă trabucul în detrimentul ţigării în multe ţări. În România, peste 20% dintre adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani fumează zilnic potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Similar ţigaretelor, trabucul cauzează dependenţă cronică de nicotină. Deşi fumul trabucului nu este inhalat, nicotina, cea care cauzează de fapt dependenţa, este absorbită în organism la nivelul cavităţii bucale. Astfel că un singur trabuc fumat poate furniza nicotina existentă într-un pachet de ţigări. Trabucul diferă ca mărime de ţigară, însă, în comparaţie cu fumul de ţigară, cel de trabuc nu este, de regulă, inhalat. Ţigaretele pot avea mărimi diferite şi conţin, de obicei, mai puţin de 1 gram de tutun fiecare. Pentru a fuma o ţigară ai nevoie de cel mult 10 minute. Trabucul, în schimb, necesită un timp mai îndelungat pentru a-l fuma şi poate conţine între 1 şi 20 de grame de tutun. "Trabucul este cel puţin la fel de dăunător ca ţigara: are în compoziţie aceleaşi substanţe nocive provenite din frunza de tutun, creează dependenţă cronică iar, pentru că fumul nu este tras în plămâni, induce senzaţia că nu ar fi dăunător. Mai mult, trabucul a fost mult timp asociat cu ideea de prestanţă, maturitate şi chiar "a fi un aristocrat". Au contribuit la formarea acestei percepţii filmele, reclamele, mass media. Astfel că a devenit un obicei atrăgător inclusiv pentru adolescenţii aflaţi la vârsta căutării identităţii personale şi