Printre factorii determinanti ai crizei bancare de astazi se gaseste si refuzul multor banci europene de a accepta faptul ca au o problema. Desi de mai multi ani bancile ar fi trebuit sa isi faca rezerve financiare pentru posibilele pierderi, unele dintre marile banci europene au cautat modalitati prin care sa evite regulile internationale.
Multe dintre marile banci din intreaga lume au desfasurat ani de zile lobby impotriva unor noi reglementari, iar printre acestea bancile franceze au fost in avangarda, se arata intr-un editorial din Wall Street Journal.
Adesea, bancile franceze au reusit sa evite constrangerile internationale cu privire la recapitalizare si restructurare, primind sprijinul guvernului in aceste masuri. Adesea, bancherii si oficialii guvernamentali pareau ca vorbesc dupa un scenariu identic si bine invatat dinainte.
Rezistenta la reforme in cazul bancilor franceze a inceput in 2007 si 2008. Atunci au acuzat SUA pentru criza, insistand pe faptul ca sistemul bancar francez este puternic si respingand propunerile de capitalizare.
Astfel se explica faptul ca, in prezent, bancile franceze au cea mai mare expunere pe titlurile de stat ale tarilor aproape de faliment: Irlanda, Portugalia si, mai ales Grecia. Majoritatea analistilor considera ca pierderile pe care acestea le vor inregistra din cauza supra-expunerii nu le va determina falimentul. Insa costul pentru aceasta rezistenta va fi platit de intreaga economie franceza, a care crestere este astfel periclitata.
Printre factorii determinanti ai crizei bancare de astazi se gaseste si refuzul multor banci europene de a accepta faptul ca au o problema. Desi de mai multi ani bancile ar fi trebuit sa isi faca rezerve financiare pentru posibilele pierderi, unele dintre marile banci europene au cautat modalitati prin care sa evite regulile inter