Indiferent de motivele pentru care Nokia părăseşte România, efectele vor fi puternic resimţite atât macro, cât mai ales la nivel local. Dacă până în urmă cu patru ani puţini ştiau de existenţa comunei Jucu, situată în estul judeţului Cluj, cu aproximativ 5.000 de locuitori, în prezent localitatea este cunoscută nu numai de români, ci şi de străini, în mare parte datorită "fenomenului" Nokia, care a ţinut însă doar trei ani.
Fabrica de telefoane Nokia inaugurată la începutul anului 2008 în judeţul Cluj a crescut nivelul de trai al jucanilor, cum sunt denumiţi locuitorii comunei Jucu, prin investiţiile publice realizate, dar o parte a proiectelor au rămas oarecum "în pom".
Anual, primăria Jucu încasa circa jumătate de milion euro din taxele plătite de Nokia, bani care reprezentau până la 30% din bugetul anual al primăriei, conform reprezentanţilor instituţiei din Jucu. Aceşti bani au fost folosiţi pentru alimentarea cu apă a două cătune, asfaltarea a 4,5 kilometri de drumuri comunale, construirea unui centru medical, a unor locuri de joacă şi modernizarea sediului primăriei.
Pentru finalizarea procesului de renovare a şcolii, a grădiniţei sau a celor două stadioane care erau propuse pentru această comună nu au fost suficiente fonduri, iar odată cu plecarea Nokia în acest an vor fi necesare şi alte surse de finanţare.
"Cel mai bun an pentru bugetul primăriei a fost 2008, când taxele şi impozitele plătite de Nokia au ajuns la 23 miliarde lei vechi (circa 620.000 de euro), aproape 30% din totalul bugetului primăriei pentru 2008. După acest an, valoarea a mai scăzut, însă taxele şi impozitele plătite de Nokia se ridicau la aproximativ 20 miliarde lei vechi (circa 500.000 de euro)", a declarat pentru ZF Ioan Dorel Pojar, primarul din Jucu.
Primarul se "laudă" cu investiţiile pe care le-a realizat cu banii de la Nokia, spunând că
