Nimicul de temut

de Julian Barnes, Editura Nemira

Tocmai terminasem de scris această recenzie a romanului „Nimicul de temut“, când am aflat că Julian Barnes a fost distins cu „Man Booker Prize“ pe anul 2011, pentru romanul „The Sense of Ending“. Până în prezent, autorul britanic fusese de patru ori pe lista scurtă a scriitorilor selectați pentru acest prestigios premiu care se acordă celui mai bun roman publicat în Marea Britanie, Irlanda și Țările Commonwealthului. Julian Barnes (n. 1946) este unul dintre cei mai cunoscuți romancieri britanici contemporani, distins cu cele mai importante premii din Insulă, dar și din Europa: Somerset Maugham (1981), Geoffrey Faber (1985), Prix Médicis (1986), E.M. Forster Award (1986), Gutenberg Prize (1987), Grinzane Cavour (1988), Prix Femina (1992), Shakespeare Prize (1993), Premiul Statului Austriac pentru Literatură Europeană (2006). În România, Editura Nemira deține drepturile de autor pentru traducerea operei sale, una impresionantă, atât ca volum, dar mai ales ca finețe (au apărut la noi 15 cărți ale sale: „Papagalul lui Flaubert“, „Trois“, „Anglia“, „Arthur George“, „Tristeți de lămâie“, „Tour de France“, „Porcul spinos“, „Pedantul în bucătărie“, „Scrisori de la Londra“ etc.) După ce am citit „Nimicul de temut“, îl socotesc pe Julian Barnes unul dintre marii autori contemporani, un scriitor pentru care literatura este nu doar o formă de exhibiționism social, ci o rafinată rescriere a unei absențe, cu o acută conștiință a perisabilului, dar și a duratei artei în timp. Barnes, care creează în roman o vastă rețea de amintiri personale legate de familia sa, își supune întreaga existență unei dureroase autoscopii, într-o formulă totuși autoironică, ghidată după lecturi literare și filozofice, într-un tot care privilegiază necontenita căutare a unui răspuns la câteva întrebări simple: există viață după moart