Nu este vorba despre despre un virus, o noua epidemie infectioasa sau vreo tulburare genetica. "Sindromul Paris" este o afectiune psihiatrica "sezoniera" ce afecteaza turistii din capitalei Frantei.
Se manifesta prin halucinatii, transpiratie, senzatie de persecutie si ameteala, si anul acesta a facut douazeci de noi victime, majoritatea japonezi. Cativa dintre ei au trebuit sa fie spitalizati si apoi trimisi inapoi in tara de origine, sub supraveghere medicala.
Cauza sindromului este socul cultural. Revista americana The Atlantic descrie problema. In ciuda dorintei francezilor de a proiecta o imagine a Parisului unde porumbeii stau in parcuri si chelnerii incep ocazional sa cante, Parisul poate fi un loc dificil.
Orasul "are partea lui de probleme sociale: crime, mizerie, inegalitate, si - cireasa de pe tort pentru turisti - locuitori nu prea prietenosi. Parizienii depasesc in mod constant limitele stiintific stabilite pentru tratamentul neospitalier si chiar dispretuitor aplicat strainilor".
Vizitatorii vrajiti de filme precum Amelie, de carti postale cu turnul Eiffel si cafenele cochete, de marci precum Louis Vuitton, si asa mai departe, au la venire tot soiul de suprize.
"Daca nu vorbesti franceza, poti sa te astepti sa iti iasa in cale multe conversatii inconfortabile, greoaie, cu oameni parand sa regrete ca existi. Industria serviciilor, de asemenea, e vestita pentru ca trateaza turistii ca pe un lucru gasit pe talpa pantofului. Pana si in transportul public, in locul vagoanele de metrou pitoresti din statii cu iz interbelic din filme, gasesti in schimb vehicule supra-incalzite si aglomerate, pline de cupluri cu probleme, copii tipand si muzica de acordeon sunand inimaginabil de tare".
Le Monde noteaza ca "sindromul Paris" pare a fi reflexul oriental al "sindromului indian" observat la 10% d
