Teama că informaţiile vor fi folosite pentru liste electorale false, ori pentru a accesa conturi bancare, îi face pe unii să nu-şi dea CNP-ul. Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ

Unora le e teamă că declararea CNP-ului le va duce numele pe liste electorale false, alţii cred că îşi pun în pericol cardurile şi conturile, în vreme ce, o altă categorie e speriată că divulgarea CNP-ului e un pas din scenariul implantării unui microcip sub pielea fiecărui cetăţean.

Zilele trecute, voci sonore din PSD îndemnau populaţia să nu dea această informaţie. "Vor CNP-ul pentru a fura alegerile", tuna Corina Creţu, euro parlamentar PSD.

Conform reprezentanţilor Institutului Naţional de Statistică (INS), această informaţie este importantă din două motive: evitarea unei duble înregistrări şi actualizarea bazelor de date.

Cum ajung morţii pe liste electorale

"În registrele oficiale, numărul CNP-urilor active este mai mare decât populaţia efectivă a României. Aşa se face că la vot apar pe liste şi persoane decedate în urmă cu 15 ani, care nu au fost şterse de la Evidenţa Populaţiei. Este singura ocazie de a pune ordine în aceste registre", spune Vladimir Alexandrescu, director de comunicare la INS.

Pentru a îndepărta suspiciunile, Secretariatul Tehnic Central al Comisiei pentru Recensământ a publicat modul în care se utilizează aceste date.

"În procesul de prelucrare, informaţiile sunt ulterior anonimizate, numele şi prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea".

Amenzile pe care le riscă sunt între 2.000 – 5.000 de lei.

"Exclusiv în scop statistic"

Mai mult, se arată în document, în procesul de prelucrare, informaţiile sunt utilizate numai în cadrul sistemului informatic. La un an după încheierea prelucrării, formularele se distrug.

"Informaţiile vor fi