E foarte ciudat cum, la romani, cand da Dumnezeu unuia succes mai mult decat poate duce, acesta se transforma, mai ales in ochii lui, in personaj de poveste, precum Fat-Frumos.

Fat-Frumos e un prunc care creste de 122 de ori mai repede decat pruncii normali. (El creste in 3 zile, cat altii intr-un an). Anormalitatea asta (in crestere), se rasfrange insa in intelectul sau, caci la 20 de ani, Fat-Frumos are mintea, calculata strict matematic, a unui prunc de doua luni.

Deci, e foarte logic ca cu un IQ asa de redus, Fat-Frumos sa nu fie in stare sa ia decat decizii anapoda si prost organizate, precum plecatul de acasa fara sa respecte nicio regula, fara niciun scop, sau poate doar ca sa adune... adrenalina.

Norocul lui sta in alt... dobitoc, o martoaga amarata, dar care e simbolul prevederii, al modestiei, al intelepciunii. Daca n-ar avea martoaga, Povestea lui Fat-Frumos cu capul gol s-ar termina inainte de a incepe.

Deci, ce face Fat-Frumos al nostru? Isi ia intr-o buna zi schiurile si pleaca in Austria. Aici, fara sa respete nici o regula, se duce pe un traseu de incepatori sau mediu (doar acolo gasesti copii) si incepe sa adune rating facand pe grozavul.

Neprevazator cu el si cu altii, scapa fraiele schiurilor, trece de zona de protectie si imbratiseaza un vajnic arbore de esenta tare austriac, pe care incearca sa-l scoata din radacina.

Deci, aici e prima iesire din basm in realitate a lui Fat-Frumos, intamplare care ar fi putut sa-l ajute fie sa-i vina mintea la cap, fie sa ramana pe teritoriul basmelor pentru totdeauna.

Fiindca acest fenomen de maturizare prin lovirea de pragul de sus nu s-a produs, a venit a doua iesire in decor, mult mai dura si mai violenta ca prima: accidentul.

Cercetarea penala si procesul

Ziaristul Cristian Tudor Popescu tine si el sa r