Locuitorii cartierelor defavorizate din Bucureşti nu şi-au primit recenzorii în case ci au preferat să coboare ei în faţa blocului, cu buletinele în mâini şi să completeze chestionarele.

Pe strada Iacob Andrei din cartierul Ferentari, recensământul se face în faţa blocurilor. Cu formularele în braţe, doi recenzori împărţeau ieri o bancă şi completau pe genunchi răspunsul la întrebări. „Când am venit, erau două femei în faţa blocului, beau cafea. Am intrat în bloc şi am ciocănit pe la uşi dar nu ne-a răspuns nimeni. Ne-am aşezat apoi pe bancă şi le-am întrebat pe cele două femei dacă stau în bloc şi dacă vor să participe la recensământ. Aşa au început să iasă toţi cu buletinele în faţa blocului”, povestea Viorel Pârvu, recenzor.

Click pe imagini pentru fotogalerie

Cu buletinele în mâini, oamenii aşteptau la coadă să le vină rândul la recenzat, datele, considerate personale şi confidenţiale, fiind în auzul turor. Lucru bun, mai ales pentru acurateţea răspunsurilor, pentru că s-a dovedit să vecinii ştiu mai bine ce e în casa altuia decât însuşi proprietarul. „Cum spui tu că ai termopane când ai tocuri din lemn la geamuri?” îşi apostrofa un bărbat, vecina mai în vârstă.

Uneori nu înţelegeau exact întrebarea recenzorului şi atunci puneau întrebări ajutătoare: „Cum adică dacă stau în concubinaj, adică dacă am amantă?”, întreba, uşor deranjat de neruşinata întrebare, un bărbat trecut de prima tinereţe.

Romi nu au reţineri în a-şi declara etnia, dar se încurcau atunci când alegeau drept limbă maternă româna şi nu romani. Doar Traina Neacşu, fost puşcăriaş, actualmente căutător de serviciu nu se poate decide dacă să răspundă întrebărilor recenzorului pentru că îi era teamă că odată declarat în acte rom, nu ar mai beneficia de aceleaşi dreptul ca şi românii.