Surparea cu repetiţie de pe Faleză a blocat Bulevardul Marii Uniri timp de 12 luni. De vină este o conductă de canalizare la care nu s-au făcut lucrări de întreţinere. La proiectul pentru cea de-a doua astupare a faimoasei „Gropzila", o firmă de proiectări a lucrat peste două luni. O fi fost plătită cu ora !

„Mega-groapa" de pe Faleză, vizibilă şi din avion, până în urmă cu o săptămână, a dispărut din peisajul urbanistic în care ajunsese să se integreze. Găuroiul uriaş din mijlocul drumului, devenit celebru, nu numai datorită dimensiunilor sale, ci şi „longevităţii" sale, a fost astupat.

Corneliu Istrate, patronul firmei Vega 93, care în urmă cu trei săptămâni ne declara că „lucrarea va fi încheiată la data de 20 octombrie", s-a ţinut de cuvânt. Zeci de muncitori şi mai multe utilaje de la această firmă de construcţii lucrau de zor, ieri, pentru a şterge toate urmele faimosului crater.

Istoria „marii gropi din Galaţi"

În data de 14 februarie 2010, în carosabilul bulevardului Marii Uniri, de pe Faleza superioară s-a căscat un hău cu adâncimea de şapte metri şi diametrul de peste 15 metri. Pământul de sub asfalt s-a surpat, dispărând pur şi simplu.

„Solul din zonă este loess, care are un comportament specific la umezire. Este, dacă vreţi, ca atunci când torni puţină apă în borcanul cu cafea solubilă. Sub acţiunea apelor uzate provenite din vechiul colector de canalizare, care s-a spart din cauză că nu a fost întreţinut prin lucrări de cămăşuire, loess-ul din zonă s-a umezit şi a dat naştere unei cavităţi de mari dimensiuni." explica la vremea respectivă prof. dr. Ing. Octavian Coşovliu, expert în domeniul construcţiilor.

Firma Vâlceana s-a ocupat de atuparea gropii după ce în prealabil a reparat bolta prăbuşită a colectorului de canalizare construit în 1890 , din cărămizi, şi a creat un sistem de protec