La mijlocul secolului al XVI-lea, turcii cuceresc o mare parte din teritoriile aflate la Marea Mediterana, in luptele desfasurate impotriva spaniolilor, incluzand aici si teritorii care corespund Algeriei, Marocului si Libiei de astazi. In Libia incepe declinul Marelui Imperiu Otoman.
In luna septembrie a acestui an, la scurt timp dupa ce orasul Tripoli a fost capturat de rebeli, prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan a sosit in vizita in Libia.
Atunci, micul oras libian Tadojura a fost martorul unui eveniment neobisnuit: aici Erdogan i-a inmanat presedintelui comitetului libian de tranzitie un exemplar al Coranului, tinand totodata un discurs inflacarat in fata moscheii Murad Aga. De ce a ales premierul turc exact acest loc pentru evenimentul in sine?, se intreaba Deutsche Welle.
Murad Aga a fost un conducator otoman, care a smuls din mainile cavalerilor maltezi orasul Tadjoura, in 1551. Moscheea in care este ingropat, si care ii poarta numele, a fost restaurata impreuna cu alte centre musulmane in timpul dominatiei italiene din 1920. Acest loc imbina trei mari perioade istorice, precursoare ale Libiei de astazi: epoca Imperiului Roman, dominatia otomana si apoi a fascistilor italieni.
Perioada otomana
La inceputul secolului al XVI-lea, in Tripolitania (veche provincie, corespunzatoare nord-vestului Libiei moderne), nu exista o putere centralizata, iar porturile de aici s-au transformat treptat intr-un rai pentru talharii marilor, corsarii.
La mijlocul secolului al XVI-lea, turcii au cucerit zone intinse din bazinul mediteranean, in luptele purtate impotriva spaniolilor si a aliatilor acestora. Cei mai mari inamici ai spaniolilor din aceasta zona se dovedesc a fi fratii Barbarossa, greci din insula Lesbos, care s-au covertit la religia islamica, deveniti cei mai renumiti corsari din regiune. @N