Pe hârtie, după recensământul populaţiei, fiecare român va fi mai bogat cu până la 18%, rata şomajului în România se va dubla, de la 4,89% în prezent la 10,15%, iar România va trebui să aibă mai puţini parlamentari. Acestea sunt doar câteva dintre consecinţele la care se aşteaptă statisticienii după efectuarea recensământului populaţiei care se va desfăşura după o nouă metodologie europeană.
Astfel, pentru prima dată, românii care locuiesc în străinătate de peste 12 luni nu vor mai figura în raportările privind populaţia României. Ca urmare, populaţia activă a României este de aşteptat să scadă, scriptic, cu aproximativ 2-3 milioane de persoane, respectiv cu numărul românilor care muncesc în străinătate.
"Va fi un recensământ cu multe surprize. Unele efecte nici nu pot fi intuite. Nu ne-am mai confruntat niciodată cu o asemenea situaţie, pentru că este probabil că după recensământ va reieşi că populaţia României va fi de 18 -19 milioane de locuitori, având în vedere că se vor scădea 2-3 milioane de români care sunt peste hotare de mai mult de 12 luni. Iar de aici, vor rezulta o serie de implicaţii foarte seriose", a declarat pentru gândul profesor emerit doctor Vasile Gheţău, profesor la Facultatea de Sociologie de la Universitatea Bucureşti şi directorul Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române.
Populaţia activă a României va scădea dramatic, de la 10 milioane la 7 - 8 milioane
Gheţău spune că principalul efect al scăderii populaţiei va fi, de fapt, reducerea populaţiei active a României de la 10 milioane în prezent, la 7-8 milioane. "De aici vor rezulta o serie de efecte, unele pozitive, altele negative. De exemplu vom avea un PIB pe cap de locuitor mai mare, o rată a şomajului mult mai mare decât acum, precum şi un nou raport persoane inactive/persoane active", ne-a explicat profesorul.
Potrivit unui studiu din 2
