Nouă luni după răsturnarea de la putere a dictatorului Ben Ali, tunisienii sunt chemaţi duminică la urne pentru primele lor alegeri libere din istorie. Favoriţii scrutinului sunt islamiştii din partidul Ennahda. Ei şi-ar putea lua revanşa în sânul viitoarei adunări constituante, care va pune fundamentele viitorului regim.
Primii din lumea arabă care şi-au răsturnat liderul autoritar de la putere, tunisienii sunt şi primii care îşi organizează duminică primele alegeri libere. Un scrutin istoric aşadar, în ajunul căruia însă chestiunea islamismului a predominat discuţiile, spre marea decepţie a tineretului.
„Democraţii tunisieni faţă în faţă cu islamul politic” - aşa s-ar putea descrie miza alegerilor de duminică. Campania electorală a fost marcată de violenţe verbale şi fizice între islamişti - daţi favoriţi - şi restul partidelor politice. Conştient că alegerile sunt cruciale pentru viitorul ţării, premierul Beji Caod Essebsi şi-a invitat compatrioţii să voteze fără frică, întrucât totul va merge bine.
Trebuie spus că, de când a devenit independentă, ţara este obişnuită să ştie rezultatul alegerilor încă înainte ca acestea să se deruleze. Un scrutin liber, democratic, se aseamănă deci cu un adevărat salt în neant, în necunoscut. Rata participării este aşadar greu de evaluat, cei şapte milioane de alegători ar putea să fie speriaţi de ofertă: 1500 de liste, 11.000 de candidaţi şi 116 partide politice - peisajul oferit alegătorilor este dintre cele mai confuze.
Aleasă după modelul proporţional "cu cel mai puternic rest" - tip de scrutin ce-ar înfrâna emergenţa unei formaţiuni hegemonice - viitoarea adunare constituantă ar urma să redacteze o nouă constituţie şi să desemneze un executiv ce-ar conduce ţara până la viitoarele alegeri legislative.
Favoriţii scrutinului sunt islamiştii din Ennahda, o mişcare ce a avut mult de suferit de p
