Al doilea val al recesiunii adânceşte instabilitatea din piaţa muncii şi-i îndeamnă pe cei îndrăzneţi să caute alternative. Într-o ţară în care stabilitatea locului de muncă este din ce în ce mai efemeră, românii au ales să încerce să facă bani şi pe cont propriu.
Indiferent că vorbim de oamenii care au în spate o experienţă în muncă de câţiva ani sau de adolescenţi care abia au ieşit de pe băncile facultăţii, viaţa ca freelancer li s-a părut o soluţie. Nu pentru toţi reprezintă însă un succes. Unii reuşesc să trăiască mai mult decât comod, în timp ce alţii mai au nevoie şi de alte „sponsorizări". Motivantă este libertatea şi toleranţa, uneori şi goana continuă după clienţi şi proiecte.
Profitabil, dar insuficient
Unul dintre freelancerii de succes din România este Victor Kapra, un jurnalist cu 21 de ani de experienţă. Fost editor la agenţia de ştiri „Mediafax" şi redactor-şef adjunct la „Ziarul Financiar", el este de trei ani jurnalist freelancer, consultant în comunicare online şi trainer social media. „Ca liber-profesionist ai marele privilegiu de a alege cu cine, cât şi pentru ce să lucrezi. Datorită evoluţiei tehnologiei comunicaţiilor, a internetului, începe să conteze mai puţin prezenţa la birou. Un smartphone şi un laptop cu conexiune la internet îţi permit să lucrezi de oriunde, oricând", îşi expune acesta părerea despre ceea ce înseamnă să fii freelancer în România. Totuşi, recunoaşte că jurnalismul nu este principala lui sursă de venit.
Nu toţi cei care vor să fie freelanceri au acelaşi succes. Cosmin Iftode (22 de ani), din Bucureşti, a lucrat în presă ca redactor, dar a cochetat şi cu fotografia. Din cauza şcolii şi-a dat demisia şi, după licenţă, a decis să devină liber-profesionist. „Nu am avut posibilitatea să-mi cumpăr echipamentul necesar şi colaborez cu un băiat care mi-l împrumută pe-al lui. În plus, el are şi un site şi câ