S-a discutat mult in ultimul timp despre ce a insemnat pentru noi actul de la 23 august, despre contributia regelui din acea vreme, despre modul cum si-au confiscat ulterior comunistii toate meritele si despre cum nu ne-a venit de nicaieri, niciun ajutor.
S-a discutat mai putin, sau poate deloc, despre ce ar fi devenit Romania daca acest act n-ar fi fost infaptuit sau - si mai rau - daca ar fi esuat.
Desi nimeni nu poate raspunde cu precizie la o intrebare de genul "ce ar fi fost daca", merita pusa in discutie o varianta de scenariu, bazata pe evenimentele reale, aflate atunci in desfasurare.
Situatia grava de la 20 august 1944
Armatele sovietice au spart frontul romanesc pe linia Iasi-Chisinau, iar comandamentul german si-a retras grosul fortelor alaturate armatei romane, ramasa astfel singura. Rusii inaintau in mare viteza.
La intalnirea ce avusese loc in ziua de 6 august 1944 intre Antonescu si Hitler, acesta n-a putut promite nimic, nici in ce priveste posibilitatea aducerii de intariri pe front, nici cu privire la propriile sale planuri, capabile sa incurajeze comandamentul roman.
Refugiati din zona frontului soseau in jurul Bucurestilor (evitau orasul, fiind bormbardat), fara sa gaseasca nici adapost, nici alimente. Cu privire la starea de spirt a populatiei din spatele frontului, nu se poate spune decat un singur cuvant: disperare.
Cum ar fi tratat sovieticii Romania, ca ocupanti
Sovieticii ar fi ocupat Romania rapid cu forta armelor, cu pierderi grele atat in randul militarilor nostri, cat si in populatia civila. Administratia romaneasca ar fi fost desfiintata in intreaga tara, asa cum s-a procedat in Germania sau Ungaria. S-ar fi instalat o administratie militara sovietica provizorie.
Este sigur ca pe rusi i-ar fi preocupat redesenarea hartii Romaniei. I