„Ce vom arăta peste câţiva ani copiilor noştri când le vorbim despre locurile natale? Cum vom demonstra vechimea acestui oraş?”, sunt întrebări lansate de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România.
Suntem, zi de zi, martori ai modului în care cartierele noastre istorice, zonele protejate sunt ameninţate de distrugere. În ritmul acesta, capitala României tinde să ajungă un oraş fără identitate, fără istorie. „Florina (CeRe) şi Doina (Pro.do.mo) s-au familiarizat cu zonele protejate atunci când au documentat sarcinile pentru concursul de exploatare urbană «În căutarea Bucureştiului pierdut» din mai 2010. După concursul care a atras mulţi participanţi, ne-am dorit mai mult; aşa am pus la cale un proiect prin care să scoatem la lumină istoria mai puţin cunoscută a Bucureştiului, aceea a oamenilor şi a clădirilor care le adăpostesc viaţa, iubirile, suferinţele, dorinţa de frumos şi, uneori, teama de ceea ce le va aduce viitorul”, au spus organizatorii proiectului „Cine protejează zonele istorice protejate?”.
Ce sunt Zonele Construite Protejate din Bucureşti? Cartiere a căror valoare istorică, culturală, arhitecturală şi ambientală este recunoscută de lege. În anul 2001 s-a votat Legea cu privire la amenajarea teritoriului şi urbanismului prin care aceste zone capătă reglementări urbanistice specifice, de protecţie. Zonele protejate ocupă 14% din teritoriul Bucureştiului, din care 1,8% sunt parcuri. Au fost delimitate 98 de Zone (printre care Mântuleasa, Calea Călăraşilor, Regina Maria, Filaret, Negustori), în interiorul cărora se află aproximativ 18.000 de imobile şi un număr impresionant de ansambluri şi monumente istorice ori de cartiere rezidenţiale. În ultimii 10 ani, circa 1.000 de clădiri istorice cu valoare ambientală au fost demolate.
Expoziţia aflată la Muzeul Ţăranului Român conturează o pove
