Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că faptul că în formularul de recensământ sunt coduri diferite pentru maghiari şi secui reprezintă "un gest neprietenos şi chiar manipulator", transmite corespondentul MEDIAFAX.
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat că secuii sunt maghiari, şi "nu altă naţionalitate" şi că nu este de acord cu faptul că în formularul de recensământ apar coduri diferite pentru maghiari, respectiv secui.
"Noi i-am îndemnat pe toţi secuii să se declare maghiari, pornind de la un lucru evident şi foarte bine cunoscut, că secuii sunt maghiari. A fi secui nu înseamnă o altă naţionalitate. Considerăm un gest neprietenos şi chiar manipulator faptul că în recensământ este codificată separat secuimea - codul acordat pentru maghiari separat, secui separat", a spus Izsak Balazs, care nu a dorit să comenteze "motivele care stau la baza acestor intenţii".
Potrivit sursei citate, în toate recensămintele din perioada interbelică, secuii nu au fost număraţi separat de maghiari, deşi au existat cereri în acest sens, şi doar la recensământul din 1977 au apărut pentru prima dată contabilizaţi separat secuii, la iniţiativa lui Nicolae Ceauşescu.
Recensământul populaţiei şi locuinţelor a început în 20 octombrie şi se va desfăşura până în 31 octombrie, iar primele date vor fi făcute publice cel târziu la sfârşitul lunii ianuarie 2012.
Chestionarele recensământului din 2011 conţin întrebări referitoare la persoană, la gospodărie, la locuinţă/clădire, la persoanele plecate în străinătate, la persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată, la spaţiul colectiv de locuit şi la persoanele temporar prezente.
Chestionarul referitor la persoană trebuie completat cu date personale precum sexul, data naşterii, starea civilă şi anul căsăt
