Zilele acestea a avut loc la Cernăuţi, în Ucraina, al treilea Congres al jurnaliştilor români de pretutindeni. Ziariştii de limba română din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi România au discutat despre problemele cu care se confruntă în ţările unde limba română e din ce în ce mai puţin vorbită şi unde lupta pentru drepturile românilor minoritari se dă pe toate planurile: politic, cultural, în mass-media.

Într-un secol al vitezei, când Internetul te poate informa despre orice în lume, jurnaliştii români din Ucraina reuşesc cu resurse puţine şi cu un public restrâns să scoată câteva ziare, prin care să îşi folosească limba de origine. Zorile Bucovinei, Arcaşul, Plai românesc, Libertatea Cuvântului sau Gazeta de Herţa sunt doar câteva dintre foile, care ajung prin poştă la românii din satele din Ucraina.

În cele mai multe cazuri este singura formă de informare în limba română la care ei au acces. Românismul supravieţuieşte prin aceste pagini care se trimit săptămânal sau lunar prin abonamente, românilor ucrainieni.

Nicolae Toma, redactor-şef la ziarul Zorile Bucovinei spune că "presa română din Ucraina rămâne în afara ajutorului din partea statului. Fără ajutorul celor de aici din autorităţile locale, ziarul are totuşi cel mai mare tiraj, incomparabil cu celelalte ziare de limba română. Majoritatea abonaţilor noştri sunt oamenii de aici din regiune. Poate este vorba şi de o anumită tradiţie, pentru că ziarul are 70 de ani şi de jurnaliştii puternici. Este principala publicaţie de limba română din regiunea Cernăuţi, din Nordul Bucovinei". Românii din Ucraina vor studierea limbii române în şcoli

În Ucraina, românii sunt o minoritate importantă, numai regiunea Cernăuţi are 20% români. Cu toate acestea, există 20 de sate cu populaţie românofonă, în care limba română nu se studiază în şcoli. Predarea limbii române în şcolile unde r