Liderii zonei euro au fixat duminică seară la Bruxelles cinci obiective de redresare a situaţiei economice şi fiscale. Nicio decizie nu a fost luată privind modalităţile de aplicare a obiectivelor. Reuniunile decisive la nivel înalt sunt programate pentru miercuri, 26 octombrie.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Recapitalizarea băncilor europene şi o mai mare eficienţă a FMI-ului european, Fondul European de Securitate Financiară (FESF)-iată cele mai aşteptate măsuri ale zonei euro.

Ele sunt completate de un plan durabil pentru Grecia, o mai bună guvernanţă a zonei euro şi măsuri de austeritate în unele state membre.

Italia se află astfel sub presiunea zonei euro, pe care miercuri va trebui s-o convingă. În mod surprinzător, Belgia, devorată de o criză politică de trei ani şi angajată să salveze banca Dexia contra a 57 de miliarde de euro nu este vizată de măsurile de austeritate.

"Pentru moment, suntem bucuroşi că ţara are în fine un Guvern", a declarat cu sarcasm preşedintele UE, fostul prim-ministru Belgian, Herman Van Rompuy.

Dar modalităţile de recapitalizare a băncilor şi de sporire a capacităţii de împrumut a FESF nu sunt încă puse la punct. Van Rompuy a vorbit despre un număr de soluţii dezbătute pentru a face fondul european mai robust.

Cele care implicau Banca Centrală Europeană au fost abandonate la stăruinţele Germaniei, care se opunea unei idei franceze.

Fondul ar putea să acţioneze însă pe modelul unei asigurări parţiale a datoriei Greciei sau ar putea fi alimentat de economiile emergente, precum cea chineză. În acel moment, FESF ar fi o structură alipită FMI-ului.

Inutil de precizat că această ultimă propunere dă naştere unor retincenţe importante printre europeni, care se tem că în acest fel Europa ar fi vândută Chinei bucată cu bucată. Bruxelles, Mihaela Gherghişan, despre