De cand cu criza greceasca, pe care puternicii continentului se chinuie in zadar de un an si jumatate sa o stapaneasca finantand speranta ca Guvernul de la Atena va reusi sa tunda pensiile si salariile bugetarilor pana vor ajunge la nivelul celor din Romania, tot mai multi se intreaba ce mai cautam noi in Uniunea Europeana.
Mai ales ca prognozele cele mai pesimiste trimit spre viitorul apropiat al constructiei comunitare trei noi nume aflate pe marginea prapastiei, Italia, Spania si Portugalia. Adica piete prabusite din cauza caderii consumului.
Berlusconi este indrumat tot mai vocal sa umble la deficit pentru a-si salva tara de la un scenariu asemanator, asta insemnand exact reducerile pe care grecii nu reusesc, din cauza presiunii strazii, sa le opereze la scara ceruta de nemti. Fara masuri dure de austeritate, Guvernul de la Roma s-ar putea afla in curand in situatia de a obtine bani de la Fondul de Salvare European. Care fond, acum in valoare de 440 de miliarde de euro, ar putea fi inghitit de Grecia in opt ani, daca informatiile obtinute de Financial Times sunt corecte.
Chiar in varianta in care creditorii Greciei vor reusi sa accepte sa renunte la 60 de procente din creante, repetarea povestii in Italia reprezinta o perspectiva care-i naduseste. Acesta este motivul pentru care decizia iertarii de datorii este atat de greu de luat de catre mai-marii Europei. S-ar crea un precedent si nu vad de ce nu ar apela la el urmatoarea tara care va intra in dificultate.
Costurile acestei schite sumare vor fi suportate, in mare parte, de cetatenii de rand din toate statele membre, nu numai de catre cele din zona euro - aici se afla alta batalie surda, unde varf de opinie este Cameron, premierul britanic.
Asa ca-l inteleg pe Traian Basescu. Privelistea nu este fericita in absenta unor garantii ca Romania nu va finan