Gabriel Coşoveanu, decanul Facultăţii de Litere din Craiova, în interviul acordat GdS, a vorbit şi despre stagiul de documentare pe care l-a efectuat la Princeton University (SUA), afirmând că un mare profesor universitar de acolo nu ar avea şanse să devină conferenţiar în România, deoarece structurarea universitară de la noi este diferită de cea din SUA sau Canada
- Domnule Coşoveanu, este adevărat că, elev fiind, aţi dorit să deveniţi inginer? Cum aţi ajuns la literatură, o chestiune de vocaţie sau o întâmplare?
- Influențat de mediu și de cel mai bun prieten la vremea respectivă, am acordat o atenție sporită cifrelor, am fost, după tipic, la olimpiade de matematică, absolvind o secție de electronică, una dintre cele trei existente în țară. Dar prima dragoste, pentru lectură și arte, în general, nu s-a stins niciodată, și, cu aportul inestimabil al profesoarei de engleză, am luat decizia, prin clasa a XII-a, să dau examen la solicitata Filologie. Aspect explicabil, de altminteri, fără vreun rapel psihanalitic: la sfârșitul ciclului primar, citisem, spre mirarea bibliotecarei școlii, de vreo trei ori tot fondul de cărți.
- L-aţi avut conducător ştiinţific al tezei de doctorat pe renumitul Al. Piru. Cu ce v-a impresionat regretatul critic, ce învăţături, dacă putem spune aşa, v-a transmis?
- Am susținut examenul de admitere de doctorat la București, nutrind chiar gândul, încurajat fiind, desigur, de profesorul Piru, om influent și percutant, de a părăsi Craiova pentru Universitatea din Capitală. Conducătorul a murit, fără să întrebe pe nimeni. În timpul stagiului doctoral, am fost preluat de Eugen Negrici, am rămas aici. Interesant este că și Eugen Negrici a fost doctorandul lui Alexandru Piru, și ce am reținut, pe filiera aceasta, se rotește în jurul noțiunilor de seriozitate, acribie, o anumită severitate de ordin moral în evaluarea
