Mesajul preşedintelui Traian Băsescu naşte temeri: costul împrumuturilor României se măreşte, iar creşterea economică este pusă sub semnul întrebării. Ce soluţie avem pentru finanţarea deficitului?
Tensiunea externă creşte, iar România trebuie să fie pregătită pentru cel mai grav scenariu, în cazul în care liderii europeni nu s-ar înţelege şi nu ar ajunge la un acord în privinţa combaterii crizei datoriilor din zona euro, a recapitalizării băncilor şi a soluţionării problemei datoriei Greciei.
Într-un scenariu negativ, tensiunile pe pieţe s-ar accentua, băncile nu s-ar mai împrumuta între ele, iar acţiunile la burse se vor prăbuşi. Dobânzile şi aversiunea la risc ar creşte, iar fluxurile financiare s-ar bloca, existând riscul ca Europa să reintre în recesiune.
România nu va fi ferită de consecinţele nefaste, fiind posibil ca ritmul de creştere al exporturilor să frâneze puternic, în timp ce consumul intern va continua să se prăbuşească.
Dobânzile la lei şi la euro vor exploda, liniile de finanţare externă se vor diminua sau vom asista chiar la retrageri de fonduri, iar moneda naţională se va deprecia puternic. În aceste condiţii, economia românească poate recădea în recesiune. România îşi caută scut de protecţie prin construcţia unui buget cu deficit cât mai strâns şi reducerea nevoii de finanţare.
Luarea unor decizii ferme la nivel european devine astfel de importanţă majoră şi pentru România. Politicienii europeni s-au întâlnit la sfârşitul săptămânii în cadrul celui de al 13-lea summit pe tema crizei din ultimele 21 de luni, dar deciziile în urma discuţiilor purtate timp de trei zile vor veni abia miercuri.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat înainte de plecarea la Bruxelles că România, care şi-a luat la timp măsuri de austeritate, are creşterea economică pusă sub semnul întrebării din cauza întârzierilor uri
