Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, s-a arătat indignat de faptul că în formularul de recensământ, la secţiunea etnie, secuii sunt codificaţi separaţi. Acesta a explicat că aceasta a fost o iniţiativă a lui Nicolae Ceauşescu, introdusă la recensământul din 1977 şi că CNS a îndemnat toţi secuii să se declare maghiari. Balazs a explicat că a fi secui înseamnă a fi maghiar şi că este o jignire faptul că cele două etnii sunt codificate separat. „Am dat şi un comunicat care a apărut în presă a CNS prin care am îndemnat toţi secuii să se declare maghiari, pornind de la un lucru evident şi foarte bine cunoscut, secuii sunt maghiari. A fi secui nu înseamnă o altă naţionalitate. Considerăm un gest neprietenos şi chiar manipulativ faptul că în recensământ este codificat separat secuimea, să nu mai vorbim de codul acordat pentru unguri, maghiari separat, unguri separat şi secui separat. Nici nu trebuie comentat care sunt motivele care stau la baza acestor intenţii. În 1977 a apărut pentru prima dată la recensământ această naţionalitate, secuimea ca naţionalitate, la iniţiativa lui Nicolae Ceauşescu. Nici în perioada interbelică nu au fost secuii număraţi la recensământ separat, cu toate că au fost asemenea cereri, pretenţii, dar nu s-a ţinut cont de ele”, a declarat acesta.

Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, s-a arătat indignat de faptul că în formularul de recensământ, la secţiunea etnie, secuii sunt codificaţi separaţi. Acesta a explicat că aceasta a fost o iniţiativă a lui Nicolae Ceauşescu, introdusă la recensământul din 1977 şi că CNS a îndemnat toţi secuii să se declare maghiari. Balazs a explicat că a fi secui înseamnă a fi maghiar şi că este o jignire faptul că cele două etnii sunt codificate separat. „Am dat şi un comunicat care a apărut în presă a CNS prin care am îndemnat toţi secuii să se declare maghiari, porni