Acuzaţii pentru cumpărarea de voturi şi haos organizatoric au marcat primul tur al alegerilor prezidenţiale şi celor locale din Bulgaria. Votul a reprezentat însă un test politic în condiţii de criză pe care guvernul minoritar condus de Boiko Borisov l-a trecut surprinzător de bine. Centriştii au câştigat 38% din sufragii în alegerile pentru consiliile locale, cu un avantaj de 14 puncte în faţa socialiştilor. Candidaţii lor la primării au fost realeşi în primul tur la Sofia, Burgas, Gabrovo, Dobrici şi alte câteva centre judeţene.

Şi socialiştii sunt mulţumiţi de rezultat - mai bun cu 250.000 de voturi în comparaţie cu alegerile precedente. Locul trei, cu 7 procente, a fost ocupat de partidul etnicilor turci şi al musulmanilor. Cu cele 14% câştigate în prezidenţiale, cu finanţare minimă, ex-comisarul european Meglena Kuneva a făcut un pas spre formarea unui nou partid de dreapta, atrăgându-i pe foştii simpatizanţi ai ex-regelui Simeon de Saxa Coburg Gotha.

În alegerile prezidenţiale conduce cu 40% candidatul partidului "Cetăţeni pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei" (GHERB), Rosen Plevneliev. Pe locul doi, la o distanţă de zece procente, se află socialistul Ivailo Kalfin, urmat de Meglena Kuneva şi de liderul ultranaţionalist Volen Siderov - care a obţinut sub 4%. Peste o săptămână are loc turul doi, Plevneliev - Kalfin.

Ultranaţionaliştii dispar de pe scena politică

Scrutinul a marcat reînvierea modelului bipolar. Centriştii au luat locul dreptei tradiţionale (UFD), al cărei candidat a obţinut numai 2,5% în alegerile prezidenţiale. Practic, de pe scena politică au dispărut şi ultranaţionaliştii din partidul „Ataka". Liderul lor, Volen Siderov, a avertizat că îşi va retrage sprijinul parlamentar pentru guvernul Borisov acuzându-l că a cumpărat medii, agenţii sociologice, romii şi oraşe întregi.

Cu sprijinul unui grup din aşa-zi