E greu de imaginat ce a fost în mintea creatorilor marii reţele “www”, dar cu siguranţă intenţiile onorabile ale celor care au pus pe roate “plasa” virtuală a internetului nu se potrivesc deloc cu scopurile pentru care folosesc această invenţie o bună parte dintre utilizatorii români.
Pentru cei care habar nu au cum să folosească un instrument atât de facil şi spectaculos precum internetul, în America s-a inventat termenul “g-tards”, adică “retardaţi Google”. Sunt oamenii care habar nu au ce caută pe internet sau care vorbesc cu motoarele de căutare ca şi cum ar fi un oracol sau un birou de informaţii din gară.
Asemenea specii de internauţi există şi în România, iar pagini web preacum www.hartancui.ro se ocupă periodic de contabilizarea celor mai idioate căutări pe care le fac românii cu ajutorul celui mai popular motor de căutare – “Google”, sau “Goagle”, după cum îi spunea Marian Vanghelie.
Unii români sunt interesaţi de chestiuni generice sau existenţiale, cum ar fi “când era michael jackson frumos”,„ce jocuri are Mihăiţă acum pe calculator?” sau chiar “unde dau la facultate?”. Alţii vor răspunsuri pe chestiuni şi mai concrete, cum ar fi “părinţi idioţi nu îmi dau bani”, „dă muzica mai tare să se vadă în difuzor“ sau „e bine să bagi picioare?“.
Vârsta întrebărilor nu a trecut la acei utilizatori de internet care vor să ştie de la Google“cum ajung la mine pe site”, „cum ajung viermii în fructe“, „e bine când fumez să mănânc“, „ce o să ajung în viaţă“, „hrănirea copilului cu mâncare cu nisip” ori „cum trebuie să arăţi dacă vrei să fii jandarm“.
În categoria autodidacţilor pot fi încadraţi cei care vor să se autoperfecţioneze, solicitând “vreau să văd poze din centrul Piteştiului“, “mantre pentru orgasm”, “poze cu cei mai mari porumbei“. Mai există însă – lucru de natură să dea speranţe – şi cei care vor să desluşeas
