Liderii europeni s-au întâlnit ieri la Bruxelles pentru a dezbate soluţiile cu ajutorul cărora să pună capăt crizei care mătură continentul de doi ani de zile, dar au lăsat luarea unor decizii concrete pentru o întâlnire ce va avea loc miercuri. Dacă nici atunci nu vor fi luate măsuri convingătoare, investitorii, care aşteaptă de un timp îndelungat ca elita politică europeană să se pună de acord în ceea ce priveşte soluţionarea crizei, ar putea ieşi în număr mare din Europa, agravând şi mai mult problemele băncilor şi ale economiilor şi aşa şubrezite.
Pe agenda liderilor s-au aflat trei subiecte importante: cum poate fi majorat fondul EFSF, plasa de siguranţă a Europei, fără a pune presiune asupra finanţelor publice ale ţărilor de pe continent, cât din datoria Greciei va fi ştearsă şi cu câte miliarde de euro vor fi recapitalizate băncile de pe continent, îngenuncheate de expunerea faţă de datoriile suverane. Summit-ul s-a încheiat după închiderea ediţiei.
În ceea ce priveşte fondul EFSF, politicienii aveau de ales între două soluţii. Prima dintre ele este menţinerea Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) şi unirea acestuia cu Mecanismul European pentru Stabilitate (ESM), noua entitate urmând să aibă o capacitate de creditare de 940 de miliarde de euro.
EFSF, cu resurse de 440 mld. euro, a fost creat anul trecut ca soluţie temporară până la elaborarea cadrului legal care să permită introducerea Mecanismului European de Stabilitate, un fond de "bailout" permanent al zonei euro, cu resurse de 500 mld. euro. EFSF a consumat deja, prin plăţi sau alocări, 160 mld. euro din fondurile de care dispune, în principal pe împrumuturi către Grecia, Portugalia şi Irlanda.
Cea de-a doua variantă presupune crearea unui nou fond care să fie deschis investitorilor privaţi şi fondurilor suverane şi care să fie garantat de EFSF
