Enervarea lui Traian Basescu fata de liderii europeni, care nu reusesc sa ia decizii ferme in privinta Greciei, a fost perfect justficata. Este foarte adevarat ca aceasta indecizie accentueaza o criza de incredere, mai grava decat aceea de lichiditati, pe care o deconteaza in primul rand cele mai sarace dintre tarile europene.

De ce se codesc atat de mult Nicholas Sarkozy si Angela Merkel iar nu e greu de inteles. Decizia de recapitalizare a bancilor expuse la datoria elena a fost, in principiu, luata. Aplicarea ei va presupune insa si o pierdere pentru aceste banci, cele mai multe din Franta si Germania. Pe de alta parte, liderii europeni, chiar constienti ca nu salveaza doar Grecia, ci si zona euro, nu sunt foarte fericiti cu costul mare al masurilor in conditiile in care guvernul elen inca nu indeplineste integral masurile de austeritate convenite.

Sigur ca este frustrant pentru o tara care a adoptat, de bine de rau, masurile de austeritate necesare pentru a evita prabusirea sa fie nevoit sa deconteze acum criza datoriilor suverane ale unei (posibil unor) tari care a (au) acumulat deficite uriase si a (au) masluit cifrele ani de zile, efecte agravate de ezitarile celor care isi urmaresc propriile interese.

Pe de alta parte, mesajul lui Traian Basescu a fost si de uz intern. Adica de pregatire a unui nou val de criza care este de asteptat sa se concretizeze in mentinerea daca nu chiar accentuarea masurilor de austeritate, in scaderea nivelului de trai si chiar intr-o eventuala noua intrare in recesiune.

Dar, dincolo de enervarea, cum spuneam, absolut justificata a lui Traian Basescu, nu suntem nici noi chiar niste inocente fete mari, victime ale liderilor UE. Sa nu uitam ca la dispozitia noastra sunt de ani de zile vreo 30 de miliarde de euro pentru investitii. Bani gratis care trebuie doar accesati. Am luat din ei do