Două proiecte de lege susţinute de Partidul Regiunilor, aflat la putere în Ucraina, au stârnit îngrijorare în sânul comunităţii româneşti din ţara vecină. Primele semnale de alarmă deja s-au tras deja: există riscul ca, în urma recensământului de anul viitor, să se constate diminuarea drastică a numărului vorbitorilor de limbă română. Sursa: Agerpres
Este vorba despre un proiect de lege prin care limba română ar putea obţine acelaşi statut cu cea ucraineană în regiunile unde românii reprezintă minimum 10% din populaţia totală, precum şi despre proiectul legii recensământului.
Prezentă la Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români, organizat recent, la Cernăuţi, de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, în parteneriat cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, a atras atenţia asupra unei posibile capcane pentru limba română. "Se recomandă să se întrebe nu de ce naţionalitate eşti, care este limba ta maternă, ci care este limba pe care o folosesti. Prin urmare, foarte mulţi vor declara limba rusă sau limba ucraineană. Intelectualitatea de la oraşe va declara ucraineana, pentru că intelectualii folosesc la serviciu limba ucraineană. Noi, la universitate, când ieşim de la lecţii vorbim în ucraineană cu colegii noştri", a spus Cernov, profesor la Universitatea din Cernăuţi.
Întrebări-capcană de la 1880
Nu e pentru prima dată când minoritatea românească ar fi chemată să răspundă la întrebări-capcană. Potrivit Alexandrinei Cernov, recensămintele austriece din 1880 şi 1910 au folosit întrebarea "Care este limba dumneavoastră de conversaţie?" şi majoritatea au răspuns că este germana. În satele mixte, românii au declarat că folosesc ucraineana.
Ion Popescu, deputat în parlamentul ucrainean, ales pe listele Partidului Regiunilor, a declarat că,
