Bancherii se confruntă cu o problemă cel puţin ciudată, "sunt înecaţi în lichidităţi", scrie publicaţia americană The New York Times, care atrage atenţia că din ce în ce mai mulţi clienţi aleg să-şi ţină banii în depozite la termen care stimulează prea puţin economia.

Cu toate că instituţiile financiare nu au ajuns încă să-i întoarcă din drum pe clienţii care doresc să deschidă depozite, acestea încearcă, pe cât posibil, să descurajeze încredinţarea unor sume prea mari băncilor. Asta pentru că, oportunităţile de reinvestire sunt reduse, iar condiţiile de creditare tot mai neavantajoase, astfel încât, banii atraşi nu pot fi folosiţi pentru obţinerea de profit.

Pentru a descuraja depozitele, băncile au redus dobânzile, de la peste 3 procente cât erau înaintea izbucnirii crizei financiare, la circa 0,4% în prezent. Mai mult, în luna august, Bank of New York Mellon a anunţat că ar putea percepe un comision de 0,13% pentru depozitele unor clienţi care tranzacţionează sume mari de bani în conturile deţinute.

Bancher: Chiar nu mai avem nevoie de bani

Alte bănci au găsit metode mai subtile de descuraja valurile de depozite, care au crescut cu 5% fiecare an. În afară de dobânzile reduse, unii giganţi precum J.P. Morgan Chase, U.S. Bancorp sau Wells Fargo aleg să-şi plătească taxele federale pentru asigurarea depozitelor percepând comisioane mai mari din partea IMM-urilor.

"Chiar nu mai avem nevoie (de lichidităţi n.r.)", susţine Don Sturm, patronul Băncii Naţionale Americane şi Premier Bank, creditori cu 43 de sucursale în trei state americane. "Dacă ai avea mai mulţi bani decât ai şti să cheltui, ţi-ai dori mai mulţi?", s-a întrebat Sturm.

Banca Hyde Park Savings, un creditor din Boston, a fost la rândul său nevoită să reducă dobânzile la depozite, renunţând la circa 1.000 dintre cei 35.000 de clienţi care aveau depozite la termen.

De