Oficialii FMI vor cere Guvernului, în timpul vizitei care a început ieri, să vândă pachetele majoritare ale companiilor de stat.

De când am pornit în aventura FMI (în 2009, odată cu încheierea acordului de împrumut, dublat la începutul acestui an cu altul de tip preventiv), finanţatorii externi au avut tot felul de pretenţii numite „sugestii de îmbunătăţire a mediului economic". Mai ales în ceea ce priveşte companiile publice din energie şi transporturi care au rămas la stat după sistarea, în 2006, a programului de privatizări.

Ieri, delegaţia FMI a început a treia vizită de evaluare a acordului preventiv, iar finanţatorii externi merg mai departe şi cer vânzarea pachetelor majoritare din companiile care au mai rămas la stat. Aceasta în ideea că, mai nou, investitorii nu mai sunt atraşi de o bucăţică mică dintr-o companie, ci vor să deţină controlul ei.

La început, finanţatorii au venit cu ideea unor planuri de restructurare, apoi, iarna trecută - când proiectul giganţilor energetici Electra şi Hidroenergetica a picat - s-au lăsat înduplecaţi de ideea formării a două companii integrate mai mici, respectiv complexurile Oltenia şi Hunedoara.

Aceasta cu condiţia unui management privat la noile companii şi a listării la bursă a unor pachete minoritare din societăţile care au rămas „pe-afară" - Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, Transelectrica, Transgaz şi Romgaz.

Tot atunci au cerut şi listarea unor pachete minoritare din CFR Marfă şi Tarom. După ultima vizită, cea din august, s-a convenit privatizarea pachetelor majoritare din filialele Electrica şi ale celor minoritare din noile complexuri.

Ne întoarcem la investitorii strategici

Prin urmare, există toate şansele să ajungă în mâini private cele două noi complexuri, Electrica, CFR Marfă şi Tarom, care îşi vor lua adio de la listarea la bursă şi vor fi tăi