Foto: MARTIN OESER / AFP/Getty Images „Numele meu este Alina. Alina şi atât. De fapt, nu mă cheamă Alina, dar nu vreau să apară numele meu real. Nu ar fi bine nici pentru mine, nici pentru familia mea”, îşi începe povestea o tânără de 17 ani, din România, aflată, în acest moment, într-un centru de plasament al organizaţiei „Misiunea de la miezul nopţii”, din Germania. Organizaţia se ocupă cu asigurarea protecţiei şi hranei pentru tinerele, în special minore, obligate să se prostitueze pe teritoriul Germaniei. Deşi încă este doar un copil, Alina a vrut să îşi ia viaţa în mâini, fără să aibă habar ce se afla dincolo de graniţele sătucului în care s-a născut. „Pe când aveam 16 ani, adică pe la începutul acestui an, am avut şi eu un vis, pe care voiam să mi-l îndeplinesc. Eu m-am născut într-un sat din România, foarte sărac, nu aveam nici un viitor acolo. Visul meu este să îmi întemeiez o mică familie. Să mă căsătoresc, să am copii, o casă proprie, o maşină şi carnet de conducere. Nu credeam că voi fi nevoită să trec printr-un asemenea calvar”, continuă Alina.
A fugit să scape de sărăcie
Tânăra a avut încredere în promisiunile unui cunoscut dintr-un sat vecin şi a sfârşit pe drumurile Germaniei. „ştiam că un cunoscut de-al meu dintr-un sat vecin m-ar putea ajuta în îndeplinirea visului meu. El umbla prin străinătate şi l-am întrebat dacă îmi poate găsi ceva de lucru. Mi-a promis că mă duce în Italia şi că îmi găseşte ceva de lucru pe la vreun restaurant. Mai multe rude de-ale mele au mai lucrat în Italia şi povesteau ce frumos e acolo. Am pornit la drum şi am ajuns într-o ţară pe care nu o cunoşteam. Limba nu îmi era deloc cunoscută, oricum nu suna a italiană. Ne-am oprit într-un oraş mare. Nu vreau să spun care, pentru mine e mai bine aşa. Nu vreau să mă recunoască cineva şi să am probleme. N-am întrebat ce căutam acolo, credeam că doar ne oprim î
