Grecia vrea o "soluţie" pentru reducerea datoriei de stat care să se aplice pentru toate obligaţiunile guvernamentale scadente până în 2035, a declarat pentru Reuters o sursă guvernamentală elenă, adăugând că procesul trebuie să rămână voluntar pentru creditorii privaţi şi să câştige avizul BCE.
Liderii europeni au convenit în luna iulie asupra celui de-al doilea acord de finanţare externă pentru Grecia, de 109 miliarde euro, care a inclus o contribuţie din partea creditorilor privaţi. Participarea băncilor şi companiilor de asigurări presupunea reducerea cu 21% a valorii obligaţiunilor Greciei cu maturitatea până în 2020.
Între timp însă, guvernele din zona euro au constatat că acordul din iulie este insuficient pentru a salva Grecia de la faliment şi au convenit să ceară băncilor o reducere mai puternică a datoriilor statului elen. "Vizăm întreaga datorie a Greciei, care expiră până în 2035 (...) Nu se va opri la 2020, precum modelul anterior", a declarat oficialul citat, aflat la Bruxelles, unde Grecia negociază cu băncile pentru a ajunge la un acord înaintea summit-ului UE de miercuri.
Liderii celor 17 state din zona euro încearcă să ajungă, până la termenul limită autoimpus de miercuri, la o înţelegere privind termenii celui de-al doilea program de asistenţă pentru Grecia, care va include o reducere mai puternică a obligaţiunilor elene deţinute de investitori privaţi.
Potrivit sursei citate, valoarea obligaţiunilor vizate se ridică la 200 miliarde euro. Un raport privind situaţia Greciei efectuat de inspectorii UE, FMI şi BCE, apărut în presă, arată că pachetul de 109 miliarde euro convenit în iulie nu este suficient dacă deţinătorii privaţi de obligaţiuni greceşti nu acceptă o reducere de 60% a valorii titlurilor deţinute. Fără o astfel de reducere, Grecia ar avea nevoie de peste 250 miliarde euro pentru a nu intra în insolvenţă, su
