În contextul în care de luni de zile Uniunea Europeană încearcă să găsească soluţia ideală pentru a salva Grecia de la faliment, milioane de europeni, atât din est, dar mai ales din vest, au descoperit o faţă diferită a acestei ţări. Putem vorbi, în orice caz, despre o Grecie care i-a şocat pe mulţi occidentali, mai ales germani şi francezi.

Pe măsură ce mediile de informare încearcă să înţeleagă şi să explice publicului european cum de a ajuns Grecia în pragul falimentului, un nou portret al Greciei se desenează, plin de arhaisme uluitoare, un portret total incompatibil cu modernitatea şi chiar cu ideea de apartenenţă la Uniunea Europeană.

În Franţa, presa a publicat în ultimile luni dosare din ce în ce mai substanţiale, mai detaliate şi mai critice în legătură cu câteva din marile anomalii ale acestui stat şi ale administraţiei de la Atena. Cum este posibil, se întreabă presa franceză, ca Grecia să nu aibă cadastru? Cum să încasezi impozit pe proprietate în aceste condiţii? Sau: cum este posibil ca biserica greacă să nu plătească impozit, deşi este deţinătoarea unor imense averi?

Cotidianul Libération publică un interviu un scriitor grec, Vassilis Alexakis, care denunţă cu vehemenţă rolul bisericii în societatea greacă. "Noi suntem ca nişte cerşetori care cerşesc la poalele unui munte de aur", spune scriitorul Vassilis Alexakis. Un munte de aur care aparţine bisericii, dar nu există nici un semn că aceasta ar intenţiona să participe la salvarea ţării de la faliment. Biserica greacă trăieşte, mental vorbind, încă în epoca bizantină, mai spune scriitorul grec. Iar unele acte de proprietate ale bisericilor şi mănăstirilor greceşti datează încă din epoca otomană şi poartă semnătura Paşei.

El nu este singurul intelectual european care se întreabă dacă mai există vreo ţară în Europa, în afară de Grecia, în care influenţa bisericii să fie atâ