Creşterea în 2012, bugetul şi finanţarea deficitului, criza euro, fondurile UE şi recapitalizarea băncilor - cinci întrebări-cheie.
România a intrat într-o lună de foc. Cinci sfidări majore se află în faţa Guvernului de la Bucureşti într-un context internaţional tulbure. Cu o misiune a FMI la faţa locului, cu un proiect de buget pe 2012 nedefinitivat, cu perspective de creştere economică viitoare subţiate, Guvernul trebuie să-şi acopere spatele şi în cazul unor întâmplări neprevăzute pe scena economică a Europei.
Care va fi creşterea economică pe anul viitor, cum va fi construit bugetul pornind de la această cifră, ce se va întâmpla în UE, cum va fi afactată România de recapitalizarea băncilor în Europa şi nu în ultimul rând ce măsuri se vor lua pentru creşterea absorbţiei fondurilor de la UE - iată problemele, iată sfidările. Cum le face administraţia faţă?
În administraţie se observă de la o vreme o tendinţă de a pune un posibil eşec al României pe seama situaţiei externe, sugestie pe care preşedintele Traian Băsescu a făcut-o, de altfel, ultima dată la finele săptămânii. Sigur că România depinde în mod covârşitor de ceea ce se întâmplă în UE, dar datoria responsabililor este să găsească soluţii.
Care vor fi acestea? Premierul Emil Boc a afirmat ieri că va propune Legislativului o versiune prudentă a bugetului pe 2012 care să ferească România de riscuri majore dacă situaţia nu se îmbunătăţeşte în Europa. El a susţinut însă că nu are în vedere niciun scenariu de scădere a salariilor în domeniul bugetar sau impozitarea de pensii.
În rest, el susţine că investiţiile, fondurile europene şi locurile de muncă reprezintă prioritatea bugetului de stat pentru anul 2012. Dar acestea sunt priorităţi invocate de ani de zile.
Sub efectul încetinirii economiei, Guvernul s-ar putea vedea obligat să-şi reducă cheltuielile. De unde o va fac