Oficialii americani, FMI şi Comisia Europeană cer insistent Guvernului să liberalizeze piaţa de energie.
În această perioadă, presiunile asupra Guvernului pentru liberalizarea pieţei de electricitate şi de gaze sunt mai mari decât oricând. Companiile străine, care doresc să-şi majoreze profitul prin încasarea unor facturi cât mai mari de la consumatori, au chemat în ajutor oficialităţile de la nivel european, dar şi de peste Ocean. Ameninţarea lor a fost pe faţă: dacă nu liberalizaţi piaţa, nu mai investim.
Interese uriaşe
Ieri, ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a afirmat că liberalizarea pieţei de energie şi privatizarea companiilor de stat sunt singurele căi prin care sectorul energetic românesc poate atrage investiţii străine. Americanii au interese mari în acest domeniu în România, unde giganţii Exxon şi Chevron se pregătesc să extragă hidrocarburi.
La rândul său, Philip Lowe, director general al Directoratului General pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, a venit ieri la Bucureşti pentru a susţine că liberalizarea este un proces care va dura câţiva ani, pe care România trebuie să-l înceapă acum, pentru a nu adânci şi mai mult decalajul faţă de restul Europei.
Companiile europene OMV, E.ON, Enel, CEZ şi GDF Suez cer constant majorarea preţurilor. Solicitările lor au fost preluate de FMI, care le-a impus Guvernului în cadrul acordului de finanţare. În prezent, preţul plătit de populaţie este reglementat.
Străinii vor să pună mâna pe Hidroelectrica
Investitorii nu sunt interesaţi de pachete minoritare din companiile de stat, iar participaţia privatizată va trebui să fie majoritară, a spus Frank Hajdinjak, CEO al E.ON România. El s-a referit explicit la Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie de stat, considerată de importanţă strategică pentru securitatea ţării. „Listarea unui pachet minoritar la bursă ar îmbunăt
