De şase ani, Radu Nicolae le predă studenţilor de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative cursuri despre corupţie şi le propune noi viziuni asupra fenomenului.

La numai 30 de ani, are o experienţă semnificativă în domeniu: în 2005, în calitate de membru al Centrului de Resurse Juridice (CRJ) a semnalat autorităţilor că mai mulţi politicieni, printre care şi fostul ministru Dan Ioan Popescu, au averi care nu pot fi justificate. A fost primul demers juridic de acest fel, dus până la capăt.

Anul trecut, Radu Nicolae a publicat lucrarea "Corupţia şi politicile anticorupţie", iar în 2011 a fost consultat pentru elaborarea noii Strategii Naţionale Anticorupţie. Ca reprezentant al societăţii civile, a coordonat aproximativ zece proiecte anticorupţie.

Crede că problema corupţiei este prost pusă în societatea românească, iar aşteptările studenţilor şi a majorităţii cetăţenilor de la justiţie sunt denaturate printr-un "spectacol mediatic".

RLCum primesc studenţii cursurile privind fenomenul corupţiei?

R.N. Simt că studenţii sunt interesaţi de mecanismele juridice şi aşteaptă de la astfel de cursuri o îndrumare în privinţa comportamentului pe care trebuie să îl aibă: care sunt riscurile la care se expun, cum pot evita în viaţa privată şi profesională tentaţia corupţiei.

Pe de altă parte, simt frustrarea studenţilor asupra lipsei de oportunităţi într-o societate care nu răsplăteşte munca, efortul şi creaţia originală.

RL Cu ce atitudine faţă de corupţie vin la acest curs?

R.N. Mulţi vin cu toate prejudecăţile societăţii în care trăim. Pe scurt, împart lumea în două: personajele corupte - printre care politicienii, judecătorii, oamenii de afaceri - şi arhanghelii dreptăţii - ANI, DNA, sau personaje ca Monica Macovei. Or nuanţele nu trebuie să fie ignorate, fiindcă doar cu ajutorul lor putem înţelege ce se întâmplă cu a