Mai mulţi edili din România s-au declarat înfrânţi de avântul cu care romii construiesc \"palate\" pentru care n-au autorizaţie, iar uneori n-au nici terenul de sub ele.
După ce Mircea Moroşan, primarul oraşului Huedin, judeţul Cluj, a anunţat că s-a terminat cu palatele ţigăneşti în oraşul lui, mai mulţi edili spun că i-ar urma exemplul, dacă i-ar ajuta o lege care să le interzică ţiganilor construcţia lor. Până atunci, gospodarii ţării spun că scapă de "peisajul ţigănesc" cu o hârtie de la judecător şi multe buldozere, dar doar după ce s-au ridicat turnuleţe până la cer.
Fortăreţe
Administraţiile publice locale ascund vederii cartierele cu palate, iar începând cu anii 1991-1992 le-au dat avânt, eliberând autorizaţii de construcţie şi certificate de urbanism pe bandă rulantă şi le-au tolerat fără niciun fel de autorizaţie pe teritoriul localităţii. Niciun primar şi niciun arhitect-şef nu au răspuns până în prezent civil sau penal fiindcă peisajele arhitectonice ale unor localităţi importante au fost sluţite, prin introducerea unor elemente arhitectonice străine românilor.
Fără supremaţia legii, care să le interzică romilor să-şi ridice palat după palat, cartierele de "pagode" s-au extins rapid în toată ţara. Unele, cum ar fi cazul satului gălăţean Toflea, au devenit adevărate cetăţi ţigăneşti, în care, fără jandarmi, nu calcă nici primarul.
La Huedin s-a umplut paharul
Edilul-şef din orăşeul clujean Huedin, Mircea Moroşan, a anunţat, zilele trecute, că va face ordine şi în cartierul local de palate ţigăneşti: un etnic rom a ignorat autorizaţia Primăriei şi şi-a montat acoperiş de pagodă. Moroşan l-a obligat, prin sentinţă judecătorească, să respecte proiectul iniţial.
"Am 99 de pagode în Huedin, iar trei sunt în construcţie, pe mandatul meu. Dacă nu respectă proiectul, îi amendez, apoi î
