Creştenii ortodocşi sărbătoresc în fiecare an pe 26 octombrie Sf. Mare Mucenic Dumitru. Toţi cei cu numele de Dumitru şi Dumitra îşi serbează astăzi ziua onomastică, iar femeile merg la biserică, unde se ţin slujbe de pomenire a morţilor.

În popor se spune că Izvorâtorul de mir, aşa cum mai este numit Sf. Dumitru a trăit în secolul al III-lea şi că la un moment dat a fost pus să aleagă între a renunţa la creştinism şi propria viaţă. Sfântul Dumitru a rămas creştin şi a devenit propovăduitor al credinţei. Însă, împăratul de la acea vreme a poruncit ca acesta să fie străpuns cu lăncile, iar în loc de sânge din trupul său a ieşit mir. Potrivit CJCPCT Teleorman, datina spune că Sf. Dumitru încuie vara, în sensul că desfrunzeşte codrul şi este patronul jumătăţii friguroase. Sf. Dumitru mai este cunoscut în popor ca Sâmedru, patron al păstorilor şi cel care garantează soroacele. „Această sărbătoare se ţine, în primul rând, în cinstea morţilor, pentru care se fac pomeni, femeile în vârstă dăruind mere, nuci şi colaci. În unele zone se aprinde un foc mare, numit «Focul lui Sânmedru». Se spune despre tinerii care reuşesc să sară peste acesta, că se vor căsători în anul următor. Există obiceiul ca, atunci când focul e aproape stins, fiecare dintre cei prezenţi să ia un cărbune şi să-l arunce în livada sa. Acesta este un gest cu rol apotropaic, pomii fiind apăraţi de dăunători şi roditori în anul care vine”, ne-a spus Iuliana Cârnaru, consilier în cadrul CJCPCT Teleorman.

“Dacă cade multă frunză în octombrie, anul următor va fi rodnic”

Bătrânii au şi superstiţii legate de această sărbătoare. Se spune că în cazul în care frunzele arborilor cad târziu, toamna va fi lungă, iarna grea şi anul bogat în omizi. Dacă în luma octombrie cade multă frunză din copaci, bătrânii susţin că anul următor va fi rodnic. O altă superstiţie din moşi strămoşi spune că dacă