Estonia, Polonia şi Irlanda pot fi date ca exemplu întrucât au putut să impună reforme dure pentru a se redresa economic. Estonia este ţara care, în urmă cu doi ani, era într-o situaţie disperată. După ce a trecut la reforme dure, cerute de Uniunea Europeană şi FMI, a reuşit să-şi redreseze bugetul public şi să treacă pe creştere economică.
Estonia a implementat un program pe care mass-media l-a calificat „ultraliberal". Ţara, care a reuşit să şi intre în zona euro la începutul acestui an, a arătat „o determinare remarcabilă", se arată în ultimul raport al OCDE. În 2009, din cauza gradului ridicat de expunere, economia estonă a avut de suferit de pe urma crizei financiare. PIB-ul scăzuse cu 14% , iar rata şomajului ajunsese la 19%.
Dar guvernul din această republică baltică fost sovietică s-a bazat în întregime pe iniţiativa privată şi a refuzat acumularea de deficite, aşa cum au procedat multe ţări europene cu vechi economii de piaţă . În loc să crească cheltuielile guvernamentale, a redus numărul funcţionarilor publici, a redus pensiile, dar a menţinut cota unică de impozitare la 26 la sută. Guvernul eston a preferat să atragă investitorii în loc să-i alunge, scrie „Le Temps".
Impozitul pe avere este cel mai scăzut din statele OCDE. Numai terenul este impozitat, nu şi clădirile, iar valorile cadastrale sunt rareori revizuite. Politica liberală nu a fost o noutate pentru estonieni. Ea a fost impusă de Maart Laar, în 1992, pe atunci premier, acum ministru al Apărării. În trimestrul al doilea din 2011, rata de creştere a ajuns la 8,4 la sută, şomajul a scăzut anul acesta de la 17,9%,la 12,8%. Datoria ţării este de 6,6 la sută din PIB.
Polonia, rezultate cu bani europeni
Polonia este singura ţară din Uniunea Europeană care în timpul crizei financiare nu şi-a oprit ritmul de creştere economică. Potrivit datelor pentru al doilea trimestru di