Florin Iepan e un regizor pe deopotrivă norocos și ghinionist. Lucrând pentru pelicula ”Odessa”, a surprins simultan, două momente istorice. Pe de o parte, a reușit, în premieră, să convingă o televiziune românească să prezinte mărturia ultimului supraviețuitor al masacrului de la Odessa, Mihail Zaslavski. Pe de altă parte, a prins ”în direct” scindarea televiziunii Realitatea TV. Cu puțin timp înainte de începerea emisiunii, protagoniștii s-au mutat dintr-un studio în altul și, de la o emisiune preconizată a avea o audiență de la câteva sute de mii de telespectatori, mărturia lui Zaslavski a trebuit să se mulțumească cu câteva sute.
Calificarea drept ”moment istoric” ”tipic românesc” a scindării Realității aparține protagoniștilor evenimentului. Mai multe amănunte despre această ruptură nu are sens să căutați aici. Mult mai interesant e filmul lui Iepan, în care și-a propus să reconstituie unul dintre cele mai controversate momente din istoria Armatei Române. După o victorie plătită extrem de scump (între 8 august și 16 octombrie 1941, Armata a IV-a Română a înregistrat 17.729 morți, 63.345 răniți și 11.471 dați dispăruți), a urmat atacul partizanilor sovietici asupra Comandamentului, în care și-au pierdut viața 16 ofițeri români, în frunte cu generalul Ion Glogojeanu, 46 de soldați și alți funcționari civili.
Au urmat represaliile comandate de Mareșalul Antonescu, care au atins proporții greu de imaginat. Estimările vorbesc de peste 25.000 de morți civili (majoritatea evrei) și alți 45.000 de evrei deportați în lagărul de concentrate Bogdanovca, unde au fost uciși două luni mai târziu. ”Românii nu sunt pregătiți să accepte ideea că am avut o contribuție nefastă în război. Nu va fi un documentar istoric. E o încercare de a pune pe picioare o campanie publică. Vreau să forțez o discuție națională”, a afirmat, într-un interviu despre film, Florin Iepan.
