Flăcări până la cer s-au înălţat în noaptea de 25 spre 26 octombrie la Bărbuleţu, acolo unde localnicii ţin de zeci de ani tradiţia “Focului lui Sumedru”. Ceremonialul simbolizează încheierea anului agricol. Rădăcinile acestui obicei sunt precreştine şi se regăsesc în celebrarea morţii şi renaşterii, prin incinerarea unei vechi divinităţi geto-dacice.
Oamenii spun că "Focul lui Sumedru" alungă spiritele rele. La noi în judeţ, această tradiţie specifică nopţii de 25/26 octombrie se păstrează în localităţile de pe Valea Dâmboviţei.
Înainte vreme, copiii adunau de pe câmp, timp de două-trei săptămâni, mărăcini şi frunze de nuc pentru a aprinde "Focul lui Sumedru". Acum, tradiţia a fost... actualizată cu materiale care ard mult timp, în special cauciucuri.
CLICK AICI PENTRU GALERIE FOTO
Se păstrează în schimb obiceiul ca femeile din sat să împartă covrigi, nuci, mere şi dulciuri. De asemenea, bărbaţii nu uită acasă ţuica.
Oamenii au ieşit pe la porţi, iar ulterior s-au adunat pe dealuri pentru a sărbători cum se cuvine Sfântul Dumitru. Au sărit peste foc, au cântat şi au împărtţit covrigi şi dulciuri oaspeţilor.
Întreaga comună Bărbuleţu a asistat la Focul lui Sumedru. Calendarul pastoral al oierilor români este împărţit în două anotimpuri: iarna patronată de Sumedru sau Simedru, reprezentare mitică, ce desfrunzeşte codru şi vara patronată de fratele acestuia, Sângiorz, care înfrunzeşte codrul.
Autoritatile strâng din timp lemne pentru foc, iar flăcările înalte de 10 metri simbolizează trecerea de la toamnă la iarnă.
