România are nevoie în 2012 de până la 20 mld. euro pentru finanţarea unui deficit de 3% din PIB şi refinanţarea datoriei publice.
Riscul ca băncile străine să înceapă să repatrieze capitaluri a alertat într-atât de tare autorităţile încât preşedintele Traian Băsescu, Finanţele şi BNR vorbesc la unison despre necesitatea unui angajament că băncile din Vest nu vor tăia fluxurile de finanţare pentru Est din cauza crizei care macină zona euro.
"Dacă fluxurile de capital oferite de băncile-mamă spre a fi utilizate la băncile lor din România s-ar micşora, România ar fi într-o dificultate foarte mare, adică nu am mai putea finanţa nici măcar bugetul de cheltuieli de anul acesta. (...) Obiectivul nostru este să se menţină fluxurile de capital către România", a spus Traian Băsescu la plecarea spre reuniunea liderilor UE de la Bruxelles de la care se aştepta aseară un semnal de rezolvare a crizei care s-a prelungit în mod periculos pentru întreaga lume.
"Un nou acord de tipul celui de la Viena este necesar pentru toate ţările din zonă. Îmi doresc ca decizia finală a liderilor Uniunii Europene să includă o formulare de angajament precum cel din acordul de la Viena", a declarat pentru ZF Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu Trezoreria.
El spune că în ultima perioadă au avut loc discuţii la nivelul ţărilor din regiune, iar marea majoritate consideră necesar un asemenea angajament de menţinere a expunerii băncilor din zona euro, mai ales ţinând cont de rezultatele benefice pe care le-a avut acordul de la Viena.
În caz de urgenţă România poate fi nevoită să recurgă din nou la banii de la FMI, care poate asigura 3,5 mld. euro, în timp ce UE poate furniza 1,4 mld. euro pentru buget.
La rândul său, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că există pericolul ca băncile