Creditorii privaţi ai Greciei au acceptat, miercuri noaptea în timpul Consiliului European de la Bruxelles, după negocieri dure cu liderii politici ai statelor din zona Euro, să renunţe la 50% din banii pe care Grecia i-a împrumutat de la ei. Într-un efort comun, cancelarul Germaniei Angela Merkel şi preşedintele Franţei Nicholas Sarkozy au convins instituţiile private să cedeze mai mult decât fusese vreodată vorba până acum.

Negocierile cu investitorii privaţi în datoria Greciei au început cu luni în urmă, în ceea ce priveşte o "tunsoare" (haircut) a datoriei greceşti, aşa cum este poreclită măsura în argoul financiar. Iniţial, băncile au acceptat să renunţe la 21% din bani, în timp ce Merkel a ameninţat cu o ştergere integrală a datoriei. Băncile au spus că o reducere mai mare de 40% le-ar provoca o destabilizare periculoasă atât pentru ele, cât şi pentru zona euro, însă liderii zonei euro au cerut renunţarea la 60 de procente din datorie.

Ameninţarea supremă, livrată miercuri noapte de Nicolas Sarkozy lui Charles Dallara, directorul Institutului Internaţional de Finanţe, reprezentantul celor mai mari bănci private, a fost următoarea, relatează Wall Street Journal: dacă nu ajungem la un acord privind datoria Greciei, veţi pierde banii în întregime, pentru că Grecia va intra în incapacitate de plată. Compromisul de 50% a fost astfel acceptat.

Cine sunt cei mai mari creditori ai Greciei

În ciuda vâlvei stârnite de înţelegerea atinsă ieri noapte, cei mai mari deţinători de bonduri şi creanţe greceşti sunt instituţii financiare sau bănci de stat, după cum scrie şi Ziarul Financiar. Acestea nu au acceptat încă să sufere vreo pierdere din sumele împrumutate, nefiind incluse în înţelegerea de la Bruxelles.

Din datoria cumulativă de aproximativ 360 de miliarde de euro a Greciei, doar puţin peste 200 de miliarde provin din împrumuturi de la ins