Criza economică gravă prin care trece statul elen a fost parţial cauzată de sumele uriaşe alocate an de an înzestrării militare, ca măsură de disuasiune în relaţia tensionată cu Ankara. Sursa: REUTERS
Grecia resimte acut efectele înarmării excesive la care a recurs în ultimul deceniu pentru a ţine pasul cu rivalul Turcia. Criticile în acest sens sunt tot mai dese şi virulente, într-un context economic vitreg, statul elen supravieţuind financiar graţie asistenţei externe.
"Grecia a purtat mereu pe umeri o povară uriaşă, aceea a cheltuielilor militare. Cursa înarmării în care a intrat alături de Turcia a dus la alocarea unor bugete enorme înzestrării militare, comparativ cu produsul intern brut", a declarat pentru EVZ Christos Ringas, jurnalist freelancer şi locotenent în rezervă în aviaţia militară elenă.
"Aceste sume arată în mod clar că, în faţa ameninţărilor percepute la adresa securităţii naţionale, guvernul grec este dispus să sacrifice bunăstarea societăţii în favoarea unui mediu stabil de securitate", a adăugat jurnalistul.
Cot la cot cu Franţa
Anul trecut, când efectele crizei se făceau simţite din plin, Grecia a alocat 6 miliarde de euro apărării, echivalentul a 2,8% din PIB, un procent mai mare decât în Franţa sau Marea Britanie, suma incluzând şi salariile angajaţilor din armată. În 2008, guvernul de la Atena cheltuise aceeaşi sumă numai pe achiziţii de armament modern. Comparativ, executivul de la Ankara a alocat armatei un buget de 7,5 miliarde de euro în 2010.
"Grecia a fost în perioada 2005-2009 în primele cinci ţări din lume, după China, India, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite, ca volum al achiziţiilor de armament convenţional. Acestea au reprezentat 38 la sută din valoarea importurilor de-a lungul celor cinci ani", a subliniat Christos Ringas.
Până recent, Atena su
