Din mărturiile Irinei Truică reiese că omul de afaceri Remus Truică nu este decât un intermediar de lux pentru alţii. În ceea ce-l priveşte pe soţul Remus Truică, acesta este descris ca un tip agresiv şi care „merge la femei ca la toaletă".
Înaintea divorţului evita presa. Era cunoscută drept „soţia miliardarului Truică" şi atât. A ales să-şi povesteacă drama, trecerea de la extaz la agonie, pentru „Adevărul". Îşi vrea înapoi copilele şi liniştea de altădată. Nimic nu trădează la ea faptul că este soţie de oligarh. Este îmbrăcată simplu, în contrast cu maşina pe care o conduce, un Porsche negru. Vorbeşte calm, deşi abia aşteaptă să spună că tot ce vrea este normalitatea. Şi, ca să înţelegem cum defineşte normalitatea, povesteşte tot ce a trăit, cu bune, cu rele. Cum s-a îndrăgostit de un tânăr sărac şi rebel, care azi o înspăimântă prin puterea şi banii lui. Cum a ajuns acel student sărac să facă, peste noapte, afaceri pentru miliardarii lumii, cum este Beny Steinmetz, sau pentru persoane care-şi proclamă sângele albastru şi moşteniri regale, cum este Paul de România. Acel student sărac culege acum trofee, precum Patricia Kaas, şi se înconjoară de persoane cu nume de grele în lumea politică sau a afacerilor.
"Adevărul": Cum v-a cerut domnul Truică de soţie?
Irina Truică: De Crăciun, lângă brad şi în genunchi, normal, în mod tradiţional.
Haideţi să reconstituim o zi din viaţa familiei miliardarului Truică!
În perioada grădiniţei şi apoi la şcoală, dimineaţa mă uitam cu fetiţele la desene animate, apoi luam micul dejun şi, pe la 8 şi ceva, plecam să le duc la şcoală. El nu prea venea la micul dejun.
Dormea mai mult...
Da, dormea...După şcoală, aveam programul meu. Profitam că micuţele erau la şcoală pentru a rezolva anumite treburi, după care mergeam să le iau. În Franţa, la Saint Martin, era mai bine, fiindcă şcoala era la cinci m