Calmarea (macar temporara) a pietelor financiare si asigurarea ca bancile straine nu-si vor retrage capitalul din subsidiarele de la marginea imperiului euro sint cele doua mari reusite pentru Romania in urma acordului liderilor UE privind pachetul de masuri anti-criza. Mari semne de intrebare persista insa la Bucuresti atit in rindul autoritatilor, cit si in mediul privat. Ce inseamna insa, in mod concret, masurile decise in extremis la Bruxelles si care sint incertitudinile ramase dupa euforia momentului?

Efectul nr. 1: Ajutorul pentru Grecia si majorarea Fondului European de Stabilitate Financiara ar putea duce la calmarea pietelor financiare. Adica posibila stopare a cresterii dobinzilor la care se imprumuta Romania

Context: Creditorii externi au devenit in ultima perioada extrem de prudenti in ceea ce priveste creditarea Romaniei, dupa cum au declarat in mod repetat oficialii romani, in frunte cu Traian Basescu. Motivul? Lucian Croitoru spunea miercuri, inainte de Consiliul European, ca teama de contagiune in zona i-a speriat pe creditori. Rezultatul a fost cresterea constanta a dobanzilor la care statul roman se imprumuta in strainatate pentru a-si acoperi nevoile de functionare.

1. Ajutorul pentru Grecia. Bancile si fondurile de investitii private care detin titluri de stat grecesti au acceptat sa piarda 50% din banii imprumutati Greciei. Este vorba de 100 de miliarde euro din datoria Greciei, acum de 350 de miliarde

2. Recapitalizarea bancilor. Capitalurile proprii ale bancilor vor trebui sa ajunga la 9% pana la 30 iunie 2012

3. Majorarea capacitatii Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF) pina la un trilion de euro Cele trei masuri majore anuntate de liderii UE miercuri noapteaCe aduce aceasta calmare a pietelor financiare? Theodor Stolojan, europarlamentar PDL, spune ca "pachetul de mas