În pagina 6 a acestui număr 18 [din 1962], în trei coloane mari, Matei Călinescu revine la analizele sale amănunţite şi neabătute asupra poeziei contemporane, de data aceasta cu titlul „Concret şi abstract în poezie”. Exemple negative: Radu Boureanu (cu poemul „Moartea morilor de vînt”), Mihu Dragomir, I.Crînguleanu, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Anghel Dumbrăveanu, C.Nisipeanu. Argumente sînt estetice, cîteodată chiar cu observaţii de sofisticată teorie literară (procedeul metonimiei greşit utilizat, compuneri plate, sărace în idei poetice, rostogoliri grandilocvente de cuvinte şi metafore), dar există şi o evaluare concretă, cu nume, iar aceste nume, pe bună dreptate incriminate pentru lipsa valorii estetice a textelor, sînt, aşa cum s-a văzut, cele ale poeţilor cu o însemnată carieră proletcultistă anterioară. (...)

Exerciţiul lui Matei Călinescu, constant, curajos în verdictele sale date din spatele unui scut teoretic, cu aspect de studiu academic, este unul dintre cele mai impresionante din această perioadă. Că i se oferea acest spaţiu, că o protecţie oarecare se simte în spatele articolelor sale – chiar prin simplul fapt că sînt publicate în „Gazeta literară”, iar cîteodată, aşa cum am văzut, sînt chiar paginate sugestiv – acest lucru nu diminuează cu nimic meritele tînărului critic. Se simte din partea lui poate cel mai puternic – din punct de vedere publicistic – sprijin acordat poeziei noi şi schimbării literaturii române în această perioadă şi este evident sensul militant, chiar dacă cu alte mijloace şi cu o altă cauză, al demersurilor sale. (Luminiţa Marcu, „Literatură şi ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)

În pagina 6 a acestui număr 18 [din 1962], în trei coloane mari, Matei Călinescu revine la analizele sale amănunţite şi neabătute asupra poeziei contemporane, de data aceasta cu titlul „Concret şi abstract în poezie”. Exem